Într-o intervenție publică recentă, dl Vadim Ceban, preşedinte interimar al CA S.A. Moldovagaz, a propus utilizarea stocurilor de securitate pentru a reduce impactul creșterii prețurilor la gaze asupra consumatorilor. Înțelegem preocuparea față de facturi. Totuși, este important să explicăm clar de ce aceste gaze nu pot fi folosite ca niște volume comerciale obișnuite.
Stocurile de securitate sunt rezerva strategică a țării. Ele au fost cumpărate pentru situații în care aprovizionarea cu gaze este grav perturbată sau când temperaturile extrem de scăzute provoacă un consum foarte mare. Pentru gestionarea creșterilor bruște de preț există alte volume: stocurile constituite de furnizori în baza obligației legale de stocare.
O creștere a prețului, chiar dacă are efecte serioase asupra populației și economiei, nu înseamnă automat o situație excepțională în sectorul gazelor. Legea stabilește criterii clare: de exemplu, reducerea importurilor cu peste 20% față de necesar sau temperaturi extrem de scăzute timp de șapte zile consecutive, care duc la un consum excesiv.
Chiar și într-o asemenea situație, stocurile de securitate nu sunt folosite automat. Mai întâi trebuie aplicate soluțiile disponibile pe piață, iar utilizarea rezervei strategice poate fi decisă doar de organul competent pentru gestionarea crizelor. Ministerul Energiei monitorizează și evaluează permanent situația, dar nu declară de unul singur situația excepțională și nu decide singur eliberarea stocurilor.
Faptul că aceste gaze au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu le schimbă destinația. Folosirea lor acum ar putea reduce temporar costul unor achiziții, dar nu ar elimina costurile. Rezerva ar trebui refăcută ulterior, posibil la prețuri mai mari. În același timp, consumatorii ar rămâne mai puțin protejați dacă, după acest prim șoc de preț, ar urma și o întrerupere reală a livrărilor.
Republica Moldova are în stocurile de securitate 56,3 milioane m³ de gaze, o cantitate suficientă pentru doar aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă. Nu este un surplus, iar refacerea rezervei nu se poate face peste noapte, mai ales într-o criză, când gazele pot fi puține, scumpe sau dificil de transportat.
De aceea, orice beneficiu temporar asupra prețului trebuie comparat cu riscul de a pierde capacitatea statului de a proteja consumatorii într-o situație reală de urgență. Deciziile privind securitatea energetică trebuie luate cu responsabilitate, pe baza legii și a unei evaluări complete a riscurilor, nu doar a efectului imediat.
Source