În politică există un capital la fel de prețios precum voturile. Se numește încredere.
Votul îți oferă puterea de a guverna. Încrederea îți dă dreptul moral să o faci. Iar aceasta se construiește în ani și se poate pierde într-o singură zi.
Noi, echipa PAS, am primit în aceste zile o lecție importantă. Am înțeles încă o dată că este suficient ca un singur om să trădeze valorile în numele cărora a ajuns într-o funcție publică pentru ca munca sutelor de colegi onești să fie pusă sub semnul întrebării. Acesta este prețul guvernării și nu fugim de el.
Dar există și un adevăr pe care nu avem voie să-l uităm.
Nicio echipă care a schimbat cursul unei țări nu a fost perfectă. Nici administrația lui Abraham Lincoln, nici guvernul lui Winston Churchill, nici liderii care au reconstruit Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial nu au fost scutiți de oameni care au greșit sau au abuzat de încrederea primită.
Istoria nu își amintește însă doar greșelile acelor echipe. Își amintește dacă liderii au avut curajul să le recunoască, să le sancționeze și să învețe din ele.
Aceasta este diferența dintre o democrație și un sistem construit pe impunitate.
În ultimele decenii, Republica Moldova a fost condusă de politicieni care astăzi vorbesc despre moralitate de parcă ar fi descoperit-o ieri. Mulți dintre ei au construit exact mecanismele de corupție pe care încercăm și astăzi să le desființăm. Au transformat instituțiile în instrumente de influență, funcțiile în recompense politice, iar statul într-o sursă de privilegii. Când apăreau dezvăluiri, nu urmau demisii ci urmau intimidări. Nu se căutau soluții, ci se căutau vinovați printre cei care spuneau adevărul.
Noi nu pretindem că suntem perfecți. Ar fi cea mai mare greșeală.
Pretindem însă altceva, că nimeni nu este mai presus de lege, de reguli și de responsabilitatea pe care o are față de cetățeni.
Cea mai înaltă formă de serviciu public nu este să ocupi o funcție. Este să pleci din ea cu aceeași onoare cu care ai intrat. Pentru că fiecare abatere de integritate nu lovește doar într-o instituție. Lovește în încrederea oamenilor și în speranța că politica poate fi făcută altfel.
Da, am primit o lecție dură. Și o acceptăm.
În 1972, scandalul Watergate nu a însemnat sfârșitul democrației americane. A însemnat instituții mai puternice și reguli mai stricte. În 2009, după scandalul cheltuielilor parlamentarilor britanici, Parlamentul nu a fost desființat. Au fost schimbate standardele de transparență și control.
Așa trebuie să procedăm și noi.
Să fim mai exigenți cu noi înșine, să verificăm mai mult, să reacționăm mai repede, să nu mai oferim niciodată încredere fără responsabilitate.
Republica Moldova nu își poate permite să renunțe la direcția pe care a ales-o. Astăzi nu este momentul să abandonăm, ci este momentul să devenim mai lucizi, mai uniți și mai fermi.
Pentru că o echipă puternică nu este cea care pretinde că nu greșește niciodată, ci este echipa care își asumă greșelile, își corectează propriile slăbiciuni și merge înainte fără să abdice de la valorile pentru care oamenii i-au acordat încrederea.
Source