Category: Dorin Junghietu

Ce face o casă pasivă să fie… pasivă?

Și nu, nu este vorba despre o casă care „nu face nimic”. Dimpotrivă, fiecare element al unei case pasive este gândit pentru a reduce cât mai mult pierderile de energie și necesarul de încălzire și răcire.

O casă pasivă se bazează pe câteva principii esențiale precum termoizolare foarte bună, ferestre performante, etanșeitate, ventilație cu recuperarea căldurii și o proiectare fără punți termice, care să țină cont de poziția în raport cu soarele în fiecare anotimp, cu o umbrire potrivită.

Împreună, acestea ajută casa să păstreze căldura iarna, să rămână mai răcoroasă vara și să ofere un nivel ridicat de confort termic, o ventilație bună și un nivel scăzut de CO2.

Iar asta este, de fapt, ideea din spatele unei case pasive – mai puțină energie pierdută, mai mult confort păstrat.

ℹ️ Această informație face parte din campania „Unde pierdem energia”, realizată cu sprijinul Guvernului Germaniei, în cadrul proiectului #E4M implementat de GIZ Moldova .







Source

Mulți oameni află din presă că prețul gazelor pe bursă a crescut sau a scăzut într-o anumită zi și se întreabă: de ce Republica Moldova nu cumpără pur și simplu gazele atunci când prețul este cel mai mic?

Pentru că aprovizionarea unei țări cu gaze nu se face de pe o zi pe alta. Sau cu toate volumele necesare într-o singură zi.
O mare parte din gaze este cumpărată din timp, prin contracte forward.

Există, în principal, două tipuri de contracte forward.

Primul este contractul la preț fix. De exemplu, în august putem cumpăra 100 GWh pentru livrare în ianuarie, la 35 de euro pentru un MWh. Dacă în ianuarie prețul ajunge la 50 de euro, noi plătim în continuare 35. Dacă scade la 25 de euro, contractul rămâne valabil la prețul stabilit în august. În perioada de volatilitate mare a prețurilor, atât producătorii, cât și traderii evită să semneze astfel de contracte.

Al doilea este contractul cu formulă de preț. În acest caz, prețul gazului pentru luna de livrare este calculat în funcție de evoluția prețurilor de pe piața europeană, ca o medie ponderată a prețurilor în luna precedentă. Astfel, cumpărătorul are siguranța că va primi gazele contractate la momentul necesar, iar vânzătorul – că nu va vinde mult sub prețul pieței.

Contractul vechi cu Gazprom avea la bază exact o astfel de formulă de preț. La formarea prețului lunar de livrare, 70% “cântăreau” cotațiile TTF, iar 30% – valoarea unui coș de produse petroliere pe parcursul ultimelor 9 luni.

Gazele pentru iarnă sunt cumpărate etapizat. O parte poate fi contractată cu câteva luni înainte, o altă parte mai aproape de perioada de consum, iar volumele necesare pentru echilibrare pot fi cumpărate pe termen scurt.

Aici este important să facem diferența între forward, futures și spot.

Un forward este un contract negociat direct între cumpărător și furnizor, cu condiții stabilite pentru o anumită livrare. În cazul Energocom, vorbim despre contracte care presupun livrarea fizică a gazelor.

Un futures este un produs standardizat, tranzacționat pe bursă, uneori chiar fără livrare fizică. Iar prețul spot este prețul pieței pentru tranzacții pe termen foarte scurt. Prețul spot pe care îl vedem zilnic nu reprezintă automat prețul la care Republica Moldova cumpără gazele pentru toată iarna, căci volumele tranzacționate nu acoperă necesitățile.

Achizițiile spot sunt folosite mai ales pentru volume mici și pentru echilibrarea sistemului, atunci când consumul real diferă de cel prognozat.

În sezonul precedent, necesarul pentru anul gazier 2025–2026 a fost cumpărat din timp. Pentru sezonul gazier care începe la 1 octombrie, Energocom a contractat deja peste 75% din necesarul prognozat.

Republica Moldova nu poate controla prețul gazelor pe piața globală. Acesta este determinat de cerere și ofertă, temperaturi, nivelul stocurilor, fluxurile de LNG și situația geopolitică.

Ceea ce putem controla este cum cumpărăm: din timp, etapizat, de la mai mulți furnizori și prin licitații competitive, astfel încât să reducem riscurile și să obținem cel mai bun rezultat posibil pentru consumatorii din Republica Moldova.



Source

Autorizarea proiectelor de energie regenerabilă va fi simplificată și digitalizată, prin integrarea în portalul guvernamental EVO.

Modificăm legislația astfel încât să introducem și noi reguli pentru dezvoltarea durabilă a pieței biocarburanților și creăm zone de accelerare pentru proiectele de energie regenerabilă.

Zonele vor fi desemnate de Guvern în regiuni potrivite pentru dezvoltarea centralelor regenerabile, iar proiectele realizate în aceste zone vor beneficia de proceduri simplificate, de termene mai scurte de autorizare și de un regim facilitat pentru infrastructura de rețea și drepturile de folosință asupra terenurilor.

Source

Guvernul a aprobat Planul de măsuri pentru pregătirea sezonului de încălzire 2026–2027. Documentul, elaborat de către Ministerul Energiei, include 52 de măsuri și scenarii concrete menite să asigure continuitatea și siguranța aprovizionării cetățenilor și a economiei cu energie electrică, gaze naturale, energie termică și produse petroliere în sezonul rece, dar și să pregătească autoritățile și operatorii în cazul eventualelor perturbări ale aprovizionării.

Planul a fost elaborat într-un context energetic regional în continuare dificil, marcat de volatilitatea prețurilor la gaze, riscurile asociate războiului din Ucraina, precum și de efectele secetei asupra producției de energie electrică din regiune.

În aceste condiții, obiectivul principal este ca Republica Moldova să intre în sezonul rece cu surse diversificate de aprovizionare, rezerve suficiente și mecanisme pregătite pentru situații de criză.

Source

Astăzi, Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Energiei, un proiect de lege care introduce un portal unic pentru autorizarea proiectelor de energie regenerabilă și stabilește, pentru prima dată, termene maxime clare pentru întregul proces.

Prin platforma guvernamentală EVO, toate procedurile necesare pentru construcția, exploatarea sau modernizarea unei centrale regenerabile vor fi integrate într-un singur flux digital. Solicitanții vor putea depune cererile și urmări online stadiul dosarului, iar autoritățile își vor conecta sistemele la platformă.

Introducem și termene clare pentru autorizare:
• până la 24 de luni pentru centralele mari;
• până la 12 luni pentru centralele cu o capacitate de până la 150 kW;
• maximum 12 luni pentru proiectele din zonele de accelerare;
• doar 3 luni pentru instalațiile de autoconsum, inclusiv cele montate pe clădiri;
• o singură lună pentru panourile fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori și pentru pompele de căldură de mică putere.

Și modernizarea centralelor existente va fi mai simplă. În zonele de accelerare, dacă puterea instalației nu crește cu mai mult de 15%, procedura va putea fi finalizată în doar 30 de zile.

Continuăm să creăm condiții pentru dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile și pentru un sistem energetic mai sigur, mai modern și mai competitiv.

Detalii în comunicat: https://energie.gov.md/ro/content/guvernul-simplifica-autorizarea-proiectelor-de-energie-regenerabila-si-introduce-noi-reguli



Source

Am trecut astăzi pe la Bookfest și am plecat, cum se întâmplă de obicei într-o librărie bună, cu mai multe cărți decât îmi propusesem.

În fiecare an, Bookfest mi se pare mai mare, mai divers și mai viu. Mai multe edituri, mai multe titluri, mai mulți oameni care se opresc la standuri, răsfoiesc, discută cu autorii și pleacă acasă cu cărți. Într-o perioadă în care auzim deseori că se citește tot mai puțin, imaginea aceasta este încurajatoare.

Trăim într-un ritm în care consumăm într-o singură zi mai multă informație decât putem, de fapt, procesa. Știri, mesaje, notificări, toate ne cer atenția și aproape toate ne cer să trecem imediat la următorul lucru. Cartea face exact invers: ne cere timp.

Cred că avem nevoie de acest exercițiu. Mai ales de literatură. Ficțiunea ne obligă să încetinim, să urmărim o idee mai mult de câteva secunde, să intrăm pentru o vreme în mintea și în lumea altcuiva. Ne îmbogățește vocabularul, imaginația și, poate cel mai important, capacitatea de a înțelege oameni și experiențe diferite de ale noastre.

Am cumpărat astăzi, între altele, „Cântecul mării”, romanul fostului meu coleg Oleg Serebrian, o carte de Gheorghi Gospodinov, unul dintre cei mai interesanți scriitori bulgari contemporani, și alte câteva titluri care mi-au atras atenția.

Încerc să-mi păstrez obiceiul de a citi indiferent cât de încărcată este agenda. Pentru mine, lectura nu este o evadare din realitate, ci una dintre modalitățile de a o înțelege mai bine.

Mă bucur că Bookfest continuă să crească și, mai ales, că aduce atât de mulți oameni în jurul cărților. Într-o lume care ne învață să derulăm tot mai repede, a citi câteva zeci de pagini în liniște poate fi un act surprinzător de necesar.







Source

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a efectuat astăzi o vizită în raionul Hâncești, inclusiv în localitatea Cărpineni și întreprinderile Garma-Grup din raionul Hîncești, unul dintre cei 5 producători de biogaz din țară. Discuțiile cu fondatorii companiei au vizat planurile de extindere a producerii energiei electrice din biogaz și despre potențialul integrării mai strânse a agriculturii în sectorul energetic.

Garma-Grup a dezvoltat în ultimii ani un model de economie circulară în care mai multe activități agricole și industriale sunt conectate într-un singur circuit de producție. Deșeurile organice provenite de la ferma de bovine, precum și subprodusele rezultate din activitățile industriale sunt utilizate pentru producerea biogazului. Acesta este folosit atât pentru necesitățile tehnologice ale întreprinderii, cât și pentru producerea energiei electrice în instalațiile de cogenerare.

Ministrul Energiei a discutat cu reprezentanții companiei despre posibilitatea creșterii producției de energie electrică și valorificarea mai eficientă a capacităților existente. Spre deosebire de energia solară și eoliană, producția bazată pe biogaz poate fi controlată și programată în funcție de necesitățile sistemului electroenergetic. Biogazul poate fi produs și stocat pe parcursul zilei, iar energia electrică poate fi generată inclusiv în orele de seară, când producția fotovoltaică scade, iar consumul este ridicat.

„Avem nevoie de cât mai multă energie produsă în Republica Moldova, dar avem nevoie și de capacități care pot produce atunci când sistemul are nevoie de energie. Biogazul are acest avantaj important: poate asigura producție regenerabilă în bandă și poate contribui la echilibrarea sistemului, inclusiv în orele în care nu avem producție solară. Exemplul Garma-Grup arată și cum agricultura poate fi integrată în sectorul energetic – deșeurile devin resursă, fermierii pot obține venituri suplimentare, iar energia rămâne în economia Republicii Moldova”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Garma-Grup dispune de trei grupuri de cogenerare cu o capacitate de aproximativ 1 MW fiecare. În prezent, 1,067 MW beneficiază de statutul de producător eligibil în cadrul mecanismului de sprijin pentru energia regenerabilă. Compania analizează însă posibilitatea valorificării unei capacități mai mari și comercializarea energiei electrice direct pe piață.

Mai multe detalii – https://energie.gov.md/ro/content/agricultura-poate-deveni-o-sursa-importanta-de-energie-regenerabila-produsa-banda-declarat







Source

Astăzi am fost la Cărpineni și la întreprinderea Garma-Grup, unde am văzut exemple concrete despre cum investițiile în energie regenerabilă și valorificarea resurselor locale pot contribui la securitatea energetică a Republicii Moldova.

În contextul situației regionale și globale privind prețurile la energie, investițiile în surse regenerabile devin tot mai relevante. Împreună cu sistemele de stocare, acestea ne vor permite să creștem autonomia și independența energetică a țării.

În prezent, în Republica Moldova sunt deja instalate peste 1.070 MW de capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile – panouri fotovoltaice, parcuri eoliene și centrale pe biogaz. Fiecare dintre aceste instalații contribuie la consolidarea securității energetice a țării.

Doar parcurile de la Cărpineni însumează 40 MW de capacitate instalată, iar energia produsă în timpul zilei este livrată în sistemul electric național.
La Garma-Grup am văzut cum aceste principii sunt aplicate deja în practică. Deșeurile organice de la fermă și subprodusele rezultate din activitatea industrială sunt transformate în biogaz, care este folosit pentru producerea energiei electrice și termice.

Este un exemplu concret despre cum agricultura poate fi integrată în sectorul energetic: deșeurile devin resursă, se produce energie local, iar valoarea rămâne în economia țării.

Tot în această direcție, Guvernul a aprobat ieri regulamentul privind criteriile de durabilitate pentru biocombustibili. Este un pas important pentru dezvoltarea pieței biocarburanților și pentru valorificarea producției locale.

Prin introducerea treptată a biocombustibililor în motorină și benzină, vom crea oportunități pentru producătorii agricoli din Republica Moldova, vom adăuga valoare producției locale și vom reduce dependența de resurse energetice importate.

Fie că vorbim despre soare, vânt, biogaz sau biocombustibili, direcția este aceeași: să producem mai multă energie în Republica Moldova, din resursele pe care le avem aici, și să consolidăm astfel securitatea energetică a țării.

Source

📺 Punctul pe Azi | Securitatea energetică a Republicii Moldova ⚡️

Astăzi discutăm despre achizițiile, stocurile și tarifele la gazele naturale, mecanismele care ar putea diminua povara facturilor, punerea în funcțiune a LEA Vulcănești–Chișinău și proiectele de interconectare energetică cu România.

🔋 Vom aborda și energia regenerabilă, stocarea energiei, achizițiile de energie electrică, situația de pe piața carburanților și eficiența energetică.

🎙️ Invitat: Dorin Junghietu, ministrul Energiei

👤 Moderator: Mădălin Necșuțu
🎬 Producător: Natalia Chicu

\ud83d\udcfa Punctul pe Azi | Securitatea energetic\u0103 a Republicii Moldova \u26a1\ufe0f\n\nAst\u0103zi discut\u0103m despre achizi\u021biile, stocurile \u0219i tarifele la gazele naturale, mecanismele care ar putea diminua povara facturilor, punerea \u00een func\u021biune a LEA Vulc\u0103ne\u0219ti\u2013Chi\u0219in\u0103u \u0219i proiectele de interconectare energetic\u0103 cu Rom\u00e2nia.\n\n\ud83d\udd0b Vom aborda \u0219i energia regenerabil\u0103, stocarea energiei, achizi\u021biile de energie electric\u0103, situa\u021bia de pe pia\u021ba carburan\u021bilor \u0219i eficien\u021ba energetic\u0103.\n\n\ud83c\udf99\ufe0f Invitat: Dorin Junghietu, ministrul Energiei\n\n\ud83d\udc64 Moderator: M\u0103d\u0103lin Nec\u0219u\u021bu \n\ud83c\udfac Produc\u0103tor: Natalia Chicu”},”is_text_only_story”:false,”id”:”UzpfSTEwMDA2MzUwMTI4NTgzMDpWSzoxNDE1MDA4MDQzODg0OTM4″},”__module_operation_CometFeedStoryAttachedStory_story”:{“__dr”:”CometFeedStoryInvertedAttachedStoryLayoutStrategy_attachedStoryLayout$normalization.graphql”},”__module_component_CometFeedStoryAttachedStory_story”:{“__dr”:”CometFeedStoryInvertedAttachedStoryLayoutStrategy.react”}},”attached_story”:null}},”id”:”UzpfSTYxNTczNTEyMzg2NDY3OjEwNjI3MzI3NzAwODU3MDA6MjY1NzI2ODYxNDY5NzEzNg==”},”__module_operation_CometFeedStoryAttachedStoryMatchRenderer_story”:{“__dr”:”CometFeedStoryAttachedStoryStrategy_attachedStory$normalization.graphql”},”__module_component_CometFeedStoryAttachedStoryMatchRenderer_story”:{“__dr”:”CometFeedStoryAttachedStoryStrategy.react”}},”message”:{“__typename”:”CometFeedStoryDefaultMessageRenderingStrategy

Source

În ultimele patru zile, prin cele trei principale puncte de intrare în țară – Portul Internațional Liber Giurgiulești, punctele vamale Ungheni și Leușeni – au fost importate peste 10.600 de tone de motorină și peste 3.000 de tone de benzină.

Tot mai puține stații înregistrează lipsa de motorină, numărul acestora a scăzut la 21, amintim că aceste stații sunt gestionate de operatori ce nu efectuează importuri directe.

În ultimele zile stocurile comerciale de carburanți au crescut, astfel sunt de aproximativ 10 zile de consum mediu pentru motorină și 12 zile de consum mediu de benzină, calculate la nivelul depozitelor, Portului Internațional Liber Giurgiulești și stațiilor de alimentare.

Ministerul Energiei continuă să monitorizeze situația împreună cu operatorii din piață și autoritățile competente, astfel încât procesul de refacere a stocurilor să continue, iar aprovizionarea consumatorilor să revină la normal în toate regiunile țării.



Source